Medierea conflictelor

CELE CINCI CHEI ALE MEDIERII:

1. Să nu judeci. Mediatorii sunt imparţiali, chiar dacă ei cred că una din părţi are dreptate şi una greşeşte.

2. Să nu dai sfaturi. Uneori mediatorii se pot gândi la soluţii ale conflictului, dar ei nu trebuie să le sugereze celor implicaţi; e conflictul lor, lăsaţi-i să şi-l rezolve singuri aşa cum doresc. Doar atunci se vor simţi cu adevărat responsabili.

3. Să fii în mod egal empatic. Un mediator empatic încearcă să înţeleagă ce simt cei doi implicaţi în conflict imaginându-se în locul fiecăruia, înţelegând lucrurile din perspectiva lui. Evitaţi să treceţi de partea cuiva, dar încercaţi să înţelegeţi cum vede fiecare lucrurile.

4. Păstraţi confidenţialitatea. Oamenii se simt mai bine când vorbesc despre sentimentele şi problemele lor, dacă ştiu că mediatorii nu vor spune nimănui despre conflictul lor.

5. Arată că îţi pasă. Mediatorii ţin cont de procesul de mediere şi de oameni. Ei fac tot posibilul să-i ajute pe ceilalţi să se înţeleagă şi să-şi rezolve conflictele. Dacă mediatorii respectă procesul de mediere, ceilalţi vor avea încredere în proces pentru a-şi rezolva problema.

Paşi în implementarea unui program de peer mediation în şcoală	Cum se implementează	Posibile dificultăţi	Măsuri de depăşire a dificultăţilor
I. Pregătirea introducerii sistemului de  peer mediation	1. Analiza de nevoi în ceea ce priveşte fenomenul violenţei şcolare prin aplicarea unor chestionare elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice; 2. Analiza SWOT în vederea identificării punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor pentru implementarea unui program de peer mediation; 3. Prezentarea în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului elevilor şi şedinţelor cu părinţii a proiectului de prevenire şi combatere a violenţei şcolare prin peer mediation; 4. Adoptarea deciziei de derulare a proiectului peer mediation în cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii; 5.Elaborarea unui regulament de organizare şi funcţionare;   6.Identificarea unui spaţiu disponibil pentru desfăşurarea activităţilor de mediere; 7.Identificarea resurselor materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii.	Chestionarea părinţilor care, din diverse motive, nu menţin o legătură constantă cu şcoala; Reticenţa cadrelor didactice şi a părinţilor în ceea ce priveşte eficienţa şi oportunitatea unui astfel de program; Lipsa spaţiului disponibil în şcoală; Resurse materiale limitate.	Încheierea unui contract între părinte şi şcoală în care să se stipuleze obligativitatea părinţilor de a se prezenta la şcoală cel puţin o dată pe semestru. Prezentarea contextului care a determinat iniţierea unui astfel de proiect; prezentarea unor exemple de bună practică din şcolile în care se desfăşoară asemenea proiecte Punerea la dispoziţie a cabinetului de consiliere, a Centrului de Documentare şi de Informare acolo unde există sau a unei săli de clasă în afara programului şcolar; Solicitarea unor sponsorizări din partea agenţilor economici, identificarea resurselor de autofinanţare.
II. Asigurarea funcţionării sistemului	Selectarea a 2 elevi mediatori de la fiecare clasă; Formarea competenţelor de mediere a elevilor selectaţi; Elaborarea unei proceduri de semnalare a situaţiilor şi de programare a activităţilor de mediere, realizarea unui orar, a formularelor de raportare cu ajutorul supervizorului; Semnarea de către elevii mediatori a unui contract de respectare a codului etic al mediatorului (confidenţialitatea, ascultarea fiecărei părţi, etc.).	Subiectivismul selecţiei; Participarea inconstantă a elevilor la sesiunile de formare;	Aplicarea unor chestionare la fiecare clasă pentru identificarea elevilor cu aptitudini de mediere şi cu disponibilitate pentru această activitate; Stabilirea programului de formare de comun acord cu toţi membrii grupului; semnarea unui contract prin care elevii se obligă să participe la toate sesiunile de formare;
III. Promovarea sistemului în şcoală şi comunitate şi informarea elevilor	Mediatizarea proiectului de peer mediation prin flyere oferite elevilor, părinţilor la şedinţele cu părinţii, postere la intrarea în şcoală; Crearea unei pagini web în care să fie prezentată activitatea de mediere de la nivelul şcolii, cu posibilitatea de a adresa întrebări de către cei interesaţi şi a primi răspunsuri de la membrii echipei.	Resurse materiale limitate;	Solicitarea unor sponsorizări din partea agenţilor economici, identificarea resurselor de autofinanţare;
IV.Monitorizarea şi evaluarea eficienţei sistemului	Chestionarea beneficiarilor cu privire la eficienţa şi propunerile de optimizare a activităţii de mediere; Elaborarea unei grile de monitorizare a cazurilor de conflict sau violenţă şi utilizarea acesteia de către fiecare diriginte în scopul măsurării creşterii / scăderii frecvenţei acestor comportamente; Recompensarea elevilor mediatori şi a echipei de proiect (premierea într-un cadru festiv).	Resuse temporale limitate;	Includerea întrebărilor privind activitatea de mediere în chestionarele elaborate de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din şcoală; apelarea la serviciile consilierului şcolar.