Valorificarea datelor colectate

Deoarece activez la grădiniţă de 16 ani trebuie să recunosc că îmi vine foarte greu să fac un plan de activităţi adaptat la nivel de şcoală, de aceea am să dau exemple de activităţi instructiv-educative pe care la desfăşurăm la nivelul "nostru" de vârstă prin care reuşim de cele mai multe ori să impunem celor mici un comportament antiviolent, de solidaritate şi prietenie:

,,Ce e violenţa?’’– prezentare power point, discuţii, chestionare, etc

,, Să spunem NU violenţei”- realizarea de desene şi pliante anti-violenţă

„Violenţa naşte violenţă!”-  recitare de poezii şi interpretare depiese de teatru cu mesaje anti-violenţă

„Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face!”- jocuri distractive, jocuri de testare a răbdării şi a întrajutorării între elevi

 „Învaţă să trăieşti frumos’’- scenete, imagini, fişe şi jocuri de rol pentru a deosebi/ selecta ce e bine şi ce e rău

"Noi nu acceptăm violenţa!!!"- dezvoltarea spiritului fair-play  prin meciuri de basket şi fotbal .

Instrumente de monitorizare a fenomenelor de violenţă în şcoală

Dintre categoriile de clasificare a violenţei şcolare am ales "violenţa verbală", deoarece aceasta este mai des întâlnită la copiii preşcolari, aceştia pierzându-şi controlul foarte uşor, iar dacă violenţa fizică se manifestă mai ales atunci când nu sunt supravegheaţi, cea verbală nu mai ţine cont de prezenţa educatoarei sau a părintelui. 
Violenţa verbală înseamnă ameninţarea sau folosirea intenţionată a unui limbaj verbal inadecvat contra altuia sau contra unui grup, sau contra unei comunităţi care antreneaza sau risca puternic sa antreneze un traumatism sau daune psihologice, o dezvoltare improprie sau privaţiuni. Violenţa verbală include ameninţarea, hărţuirea, intimidarea, insulta, şantajul.
TIPURI DE INFORMAŢII CE TREBUIE COLECTATE:
-cauzele acestui comportament;
-sursa de inspiraţie;
-numărul actelor de violenţă verbală;
-factorii care favorizează menţinerea lui.
ACTORII ŞCOLARI CE POT FURNIZA ACESTE INFORMAŢII: copiii şi părinţii.
ÎNTREBĂRI:
1. Pentru copiii:
A)-ai fost ameninţat de un coleg, părinte al altui  coleg, un angajat al  intituţiei sau de educatoare?
-ai fost insultat de un coleg, părinte al altui  coleg, un angajat al  intituţiei sau de educatoare?
 B)-ai ameninţat un coleg, părinte al altui  coleg, un angajat al  intituţiei sau de educatoare?  
-ai insultat un coleg, părinte al altui  coleg, un angajat al  intituţiei sau de educatoare?
C)-unde ai auzit sau de la cine ai învăţat asemenea cuvinte?
-pe ce canale de desene animate te uiţi zilnic?
-cum vorbesc prietenii tăi când sunt supăraţi?
2. Pentru părinţi:
-aveţi cunoştinţă că a primit ameninţări sau injurii, sau alte forme de violenţă verbală  copilul dumneavoastră?
-apelează des copilul dumneavoastră la această formă de exprimare când nu primeşte tot ceea ce doreşte?
-urmăreşte des canalele de desene animate care au un limbaj vulgar?
-deţineţi controlul asupra grupului de prieteni pe care îl frecventează copilul dumneavoastră?
  ACTIVITĂŢI PRIN CARE DATELE POT FI COLECTATE: chestionare aplicate părinţilor, interviuri luate copiilor şi părinţilor, fişe de monitorizare, colectarea datelor de la  responsabilul comisiei antiviolenţă, discuţii de grup cu  preşcolarii şi părinţii. 

Resurse pentru monitorizarea violenţei şcolare

         Roluri pe care le-aş putea avea în implementarea acestor măsuri în cazul în care aş ocupa una dintre funcţiile  inspector /director de şcoală / membru al Consiliului de administrație / consilier şcolar etc.):

- prezentarea caracteristicilor sistemului de monitorizarea a violenţei şcolare
- prezentarea Fişei de monitorizare/înregistrare a fenomenelor de violenţă
- formarea elevilor mediatori:
- prezentarea caracteristicilor sistemului Peer mediation
- elaborarea strategiei antiviolenţă (analiza SWOT, plan de acţiune)
- selectarea echipei
- informarea şi responsabilizarea actorilor implicaţi

- informarea cadrelor didactice cu privire la modul de completare a fişei de monitorizare;

- desemnarea persoanelor cu atribuţii în monitorizarea/raportarea situaţiilor de violenţă
- asigurarea resurselor materiale necesare

            Strategii şi măsuri concrete  pentru implementarea sistemului de monitorizare:
1. Pregătirea implementării sistemului de monitorizare prin:

-   analiza SWOT la momentul actual

-   informarea colectivului de cadre didactice din şcoală cu privire la caracteristicile şi beneficiile  implementării sistemului de monitorizare a cazurilor de violenţă

-  informarea  părinţilor cu privire la necesitatea şi beneficiile  implementării unui sistem de monitorizare a violenţei şcolare

2.Stabilirea obiectivelor pe termen scurt şi mediu şi selectarea setului de indicatori;

3. Prezentarea modului de completare şi distribuirea fişei tip de monitorizare a cazurilor de violenţă tuturor cadrelor didactice;

4. Colaborarea cu directorii educativi de la nivelul şcolilor  în monitorizarea propriu-zisă la nivelul fiecărei clase de elevi.(completarea fişelor)

            Resurse necesare:

1. Umane: cadre didactice disponibile şi având competenţe de comunicare, echipa managerială, consilier şcolar, diriginţi/învăţători, alte categorii de personal, elevi, părinţi;

2. Materiale: calculator cu internet, hârtie, imprimantă şi copiator, dosare şi spaţiu pentru depozitarea fişelor;

3. De timp: x  ore alocate formării cadrelor didactice,  x ore alocate formării elevilor,  oră-săptămână alocată întâlnirilor de lucru ale comisiei pentru prevenirea violenţei, oră-săptămână: centralizarea datelor referitoare la fenomenele de violenţă.

            Dificultăţi şi bariere:

- lipsa timpului şi a motivaţiei;
- raportare incompletă (prin omiterea unor cazuri);
- completarea incorectă/lacunară a fişei de monitorizare;
- insuficienta conştientizare a importanţei acţiunii de monitorizare de către cadrele didactice, elevi, părinţi;

- dificultăţi de ordin material.

            Instituţii- posibili colaboratori:

- Asociaţia părinţilor elevilor
- Serviciul de Poliţie Comunitară, din cadrul Primăriei
- Poliţia Municipiului
- Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului
- CJRAE
- Agenţi economici
- ONG-uri
- Biserica
- Mass-media locală  

- ISJ

- DGASPC

- Centrul de prevenţie antidrog

Indicatori privind fenomenul de violenţă şcolară

Indicatorii de bază propuşi  pot fi utili unităţilor şcolare, prin faptul că oferă o imagine cantitativă cu privire la frecvenţa manifestărilor violente în spaţiul şcolar si ponderea fiecărui tip de violenţă şcolară              Vizând tot aspectul cantitativ al violenţei şcolare  aş mai propune şi următorii indicatori: Ponderea elevilor din ciclul primar care au fost autori ai actelor de violenţă în şcoală. Ponderea elevilor din ciclul primar care au fost victime ale actelor de violenţă în şcoală. Ponderea elevilor din ciclul gimnazial care au fost autori ai actelor  de violenţă în şcoală Ponderea elevilor din ciclul gimnazial care au fost victime ale actelor de violenţă în şcoală. Ponderea elevilor din ciclul liceal care au fost autori ai actelor de violenţă în şcoală. Ponderea elevilor din ciclul liceal care au fost victime ale actelor de violenţă în şcoală. Ponderea elevilor proveniţi din mediul rural/urban care au fost autori/victime ale actelor de violenţă în şcoală.             Dincolo  de completările  pe care le-am adus la această temă, consider că fiecare unitate şcolară probabil va utiliza acei indicatori care i se par relevanţi pentru realitatea sa şcolară şi în funcţie de obiectivele sale legate de prevenirea şi combaterea violenţei.

	Re: indicatori privind fenomenul de violenţă şcolară de către Beatrice Frantescu- duminică, 31 iulie 2011, 12:45
	Da,bine punctat.Ar fi ideal daca fiecare unitate ar incepe sa lucreze in mod real utilizand acesti indicatori pentru a ceea un climat de siguranta tuturor celor care intra si ies pe poarta scolii, indiferent de rolul si statutul pe care il ocupa la un moment dat.

Re: indicatori privind fenomenul de violenţă şcolară de către Mirabela Cioaba- duminică, 31 iulie 2011, 02:34

Eu cred ca ar trebui sa existe un set de indicatori generali, aplicabili la fiecare scoala in parte, si unul de indicatori specifici scolii, daca e cazul. In ceea ce priveste indicatorii separati pentru victime\agresori, mie inca nu-mi sunt clari si e posibil sa genereze confuzie si altor persoane. Intr-un conflict, intotdeauna sunt cel putin 2 actori implicati, iar comportamentul unuia e influentat de comportamentul celuilalt si invers. Asa ca, un rol in conflict il are fiecare dintre ei. Modul de exprimare al violentei , poate difera la unul si celalat (verbala/fizica). Exista desigur si exceptii, unde delimitarea victima- agresor este foarte clara, de exemplu,cand cei mici sunt intimidati de cei mari sau altele.

Dreptul la replică

Stimate domnule redactor,

            În urma atricolului publicat în ziarul dumneavoastră în care făceaţi referire la situaţia fenomenelor de violenţă şcolară din şcoala noastră, mă văd nevoită să cer un drept la replică.

            Țin să menționez, în primă instanță, faptul că articolul ziarului local nu reflectă sub nicio formă realitatea. În calitate de reprezentat al şcolii pe care autorul articolului a numit-o "pepinieră de infractori" mă simt complet dezgustată de aceasta tentativă copilăroasă de defăimare a unităţii şcolare.

            Nu înţeleg pe baza căror fapte aţi făcut aceste afirmaţii. Din câte ştiu orice informaţie trebuie veficată din trei surse. La noi la şcoală nu s-a primit nici un telefon din partea vreunui reprezentant al ziarului.  Dacă aţi fi participat la acţiunile şcolii la care aţi fost invitaţi, atunci aţi fi putut primi informaţii corecte.

            În şcoala pe care o reprezint s-a implementat un sistem de monitorizare al actelor de violenţă. Acest fenomen a fost evaluat pe baza unor indicatori, pornind de la criterii stricte, iar în urma observaţiilor s-au luat măsuri eficiente ce au reuşit să diminueze actele de violenţă.
            Sistemul de evaluare a fost implementat în urmă cu un an, iar de la acea dată, numărul de semnalări de fenomene de violenţă a scăzut drastic. Dintr-un total de 10 acte de violenăa ce s-au petrecut anul acesta, ponderea atacurilor la persoana este de 50% însă aceste acte nu au fost grave şi s-au rezolvat cu uşurinţă.
            În ceea ce priveşte atentatul la securitatea unităţii şcolare, vă pot spune că problema introducerii străinilor în incinta şcolii nu reprezintă un factor de risc deoarece a fost angajat un paznic ce supraveghează permanent intrarea în şcoală.
           Ponderea actelor de violenţă ce se încadrează în categoria atentat la bunuri este de 30%, aici fiind vorba de acte minore de furt care au fost deasemenea rezolvate.

            În acest semestru nu au fost semnalate cazuri grave de indisciplină, violenţă. Elevii care au prezentat forme de manifestare agresivă în relaţiile cu colegii şi cu cadrele didactice au primit consiliere psihopedagogică în cabinetul de consiliere din şcoală. Ca activităţi de prevenţie menţionez: întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei, o strânsă legatură cu părinţii prin Asociaţia de Părinţi, asigurarea securităţii elevilor şi a cadrelor didactice prin firme de pază şi protecţie, activiăati educative desfăşurate la nivelul fiecărei clase etc.

             Prin urmare, vă lansez o nouă invitaţie la acţiunile şcolii (vă vom ţine la curent cu activităţile planificate de colege), iar dacă veţi participa, veţi avea ocazia să culegeţi date direct de la responsabilul Comisiei de prevenire şi combatere a violenţei şcolare şi să prezentaţi astfel adevărul în articolele dumneavoastră.

                       

                               Profesor,

                  Manuela Pljoskar

Autoevaluare săptămâna 2+ reflecţii

AUTOEVALUARE

Unde vă situaţi pe o scală de la 1 la 6?

Reflecţii asupra experienţelor proprii sau asupra celor relatate de către colegi

Începător/oare                                                           În dezvoltare                                                         Activ/ă
1	2	3	4	5	6
Nu este foarte interesat/ă să îşi împărtăşească propriile exprienţe şi ar putea avea probleme în a realiza care sunt legăturile între ele.  Activităţile sunt efectuate ca scopuri în sine, nu ca un proces de îmbunătăţire a cunoştinţelor legate de o abordare strategică a violenţei în şcoală.			Are atât abilităţi descriptive, cât şi analitice atunci când scrie şi comentează intervenţiile altor colegi. Pune întrebări de suport şi la obiect colegilor, ceea ce demonstrează că înţelege cum se poate implementa o abordare strategică a violenţei în şcoală..

Lectură şi creaţie

Începător/oare                                                           În dezvoltare                                                         Activ/ă
1	2	3	4		5	6
Are probleme în elaborarea unor argumente şi contrargumente pornind de la o moţiune dată.				Poate elabora argumente şi contraargumente, valorificând cu succes informaţiile cuprinse în unitatea de lectură, dar şi propria experienţă.

Explorarea spaţiului de învăţare

Începător/oare                                                           În dezvoltare                                                         Activ/ă
1	2	3	4	5	6
Amână explorarea spaţiului de învăţare sau îl analizează superficial. Nu este curios să exploreze diferitele resurse sau să consulte forumurile formare sau informale sugerate de colegi sau facilitatori.			Explorează spaţiul de învăţare şi găseşte cu uşurinţă informaţiile decare are nevoie. Participă activ atât la formurile tematice, cât şi la cele informale. Pune întrebări pentru a ajuta la înţelegerea spaţiului de învăţare şi a facilităţilor oferite de acesta, îndemnându-i pe colegi să procedeze la fel.

REFLECŢTII ASUPRA CELEI DE-A DOUA SĂPTĂMÂNI DE FORMARE:

          După două săptămâni de formare online, am observat că suntem o grupă destul de omogenă în ceea ce priveşte modul de abordare a subiectelor, o grupă foarte activă, ceea ce mă bucură pentru că pot învăţa noi metode de abordare a anumitor situaţii legate de tema cursului. Am descoperit cu plăcere că toate colegele de curs sunt implicate activ în găsirea de soluţii de rezolvare a conflictelor, ceea ce se poate vedea din răspunsurile lor.

          Îmi place această formă de predare a cursului şi mă gândesc că în avantajul ei vine faptul că rămân mărturii scrise, care ne vor fi de folos pe viitor.

          Pot spune că am observat un progres clar pe parcursul acestor săptămâni de curs în primul rând în ce priveşte explorarea spaţiului de învăţare. Platforma a devenit foarte familiară şi mă simt confortabil să navighez pe forumuri şi să citesc postările colegilor mei care mi-au fost de un real folos.
          Temele au fost realizate de aşa natură încât să ne putem valorifica potenţialul creativ şi să putem reflecta asupra chestiunilor menţionate. Informaţiile din unitatea de lectură, deşi destul de stufoase, le-am putut comprima şi sintetiza pentru a le putea folosi eficient în realizarea temelor.

Medierea conflictelor

CELE CINCI CHEI ALE MEDIERII:

1. Să nu judeci. Mediatorii sunt imparţiali, chiar dacă ei cred că una din părţi are dreptate şi una greşeşte.

2. Să nu dai sfaturi. Uneori mediatorii se pot gândi la soluţii ale conflictului, dar ei nu trebuie să le sugereze celor implicaţi; e conflictul lor, lăsaţi-i să şi-l rezolve singuri aşa cum doresc. Doar atunci se vor simţi cu adevărat responsabili.

3. Să fii în mod egal empatic. Un mediator empatic încearcă să înţeleagă ce simt cei doi implicaţi în conflict imaginându-se în locul fiecăruia, înţelegând lucrurile din perspectiva lui. Evitaţi să treceţi de partea cuiva, dar încercaţi să înţelegeţi cum vede fiecare lucrurile.

4. Păstraţi confidenţialitatea. Oamenii se simt mai bine când vorbesc despre sentimentele şi problemele lor, dacă ştiu că mediatorii nu vor spune nimănui despre conflictul lor.

5. Arată că îţi pasă. Mediatorii ţin cont de procesul de mediere şi de oameni. Ei fac tot posibilul să-i ajute pe ceilalţi să se înţeleagă şi să-şi rezolve conflictele. Dacă mediatorii respectă procesul de mediere, ceilalţi vor avea încredere în proces pentru a-şi rezolva problema.

Paşi în implementarea unui program de peer mediation în şcoală	Cum se implementează	Posibile dificultăţi	Măsuri de depăşire a dificultăţilor
I. Pregătirea introducerii sistemului de  peer mediation	1. Analiza de nevoi în ceea ce priveşte fenomenul violenţei şcolare prin aplicarea unor chestionare elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice; 2. Analiza SWOT în vederea identificării punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor pentru implementarea unui program de peer mediation; 3. Prezentarea în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului elevilor şi şedinţelor cu părinţii a proiectului de prevenire şi combatere a violenţei şcolare prin peer mediation; 4. Adoptarea deciziei de derulare a proiectului peer mediation în cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii; 5.Elaborarea unui regulament de organizare şi funcţionare;   6.Identificarea unui spaţiu disponibil pentru desfăşurarea activităţilor de mediere; 7.Identificarea resurselor materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii.	Chestionarea părinţilor care, din diverse motive, nu menţin o legătură constantă cu şcoala; Reticenţa cadrelor didactice şi a părinţilor în ceea ce priveşte eficienţa şi oportunitatea unui astfel de program; Lipsa spaţiului disponibil în şcoală; Resurse materiale limitate.	Încheierea unui contract între părinte şi şcoală în care să se stipuleze obligativitatea părinţilor de a se prezenta la şcoală cel puţin o dată pe semestru. Prezentarea contextului care a determinat iniţierea unui astfel de proiect; prezentarea unor exemple de bună practică din şcolile în care se desfăşoară asemenea proiecte Punerea la dispoziţie a cabinetului de consiliere, a Centrului de Documentare şi de Informare acolo unde există sau a unei săli de clasă în afara programului şcolar; Solicitarea unor sponsorizări din partea agenţilor economici, identificarea resurselor de autofinanţare.
II. Asigurarea funcţionării sistemului	Selectarea a 2 elevi mediatori de la fiecare clasă; Formarea competenţelor de mediere a elevilor selectaţi; Elaborarea unei proceduri de semnalare a situaţiilor şi de programare a activităţilor de mediere, realizarea unui orar, a formularelor de raportare cu ajutorul supervizorului; Semnarea de către elevii mediatori a unui contract de respectare a codului etic al mediatorului (confidenţialitatea, ascultarea fiecărei părţi, etc.).	Subiectivismul selecţiei; Participarea inconstantă a elevilor la sesiunile de formare;	Aplicarea unor chestionare la fiecare clasă pentru identificarea elevilor cu aptitudini de mediere şi cu disponibilitate pentru această activitate; Stabilirea programului de formare de comun acord cu toţi membrii grupului; semnarea unui contract prin care elevii se obligă să participe la toate sesiunile de formare;
III. Promovarea sistemului în şcoală şi comunitate şi informarea elevilor	Mediatizarea proiectului de peer mediation prin flyere oferite elevilor, părinţilor la şedinţele cu părinţii, postere la intrarea în şcoală; Crearea unei pagini web în care să fie prezentată activitatea de mediere de la nivelul şcolii, cu posibilitatea de a adresa întrebări de către cei interesaţi şi a primi răspunsuri de la membrii echipei.	Resurse materiale limitate;	Solicitarea unor sponsorizări din partea agenţilor economici, identificarea resurselor de autofinanţare;
IV.Monitorizarea şi evaluarea eficienţei sistemului	Chestionarea beneficiarilor cu privire la eficienţa şi propunerile de optimizare a activităţii de mediere; Elaborarea unei grile de monitorizare a cazurilor de conflict sau violenţă şi utilizarea acesteia de către fiecare diriginte în scopul măsurării creşterii / scăderii frecvenţei acestor comportamente; Recompensarea elevilor mediatori şi a echipei de proiect (premierea într-un cadru festiv).	Resuse temporale limitate;	Includerea întrebărilor privind activitatea de mediere în chestionarele elaborate de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din şcoală; apelarea la serviciile consilierului şcolar.